Berlin: staruri în filme proaste

Al doilea cel mai entuziasmant aspect al galei de sâmbătă seara, după înmânarea Ursului de Argint pentru Cel mai bun regizor lui Radu Jude, a fost faptul că toate marile producţii dezamăgitoare, dar pline de staruri, aruncate din diverse motive în cursa pentru Ursul de Aur au fost ignorate de juriu.

Iată aici palmaresul acestei ediţii. Dacă îi arunci măcar o privire, nu ai bănui că Nicole Kidman, James Franco, Christian Bale, Natalie Portman, Cate Blanchett şi Juliette Binoche, starul incontestabil al cinema-ului european la ora actuală, au avut şi ei filme în competiţie.

În fiecare an Berlinala face compromisuri în ceea ce priveşte calitatea anumitor filme, preferându-le în competiţie pentru a atrage pe covorul roşu vedete de la Hollywood. Presiunea vine şi din partea sponsorilor, care şi-ar dori-o la o petrecere simandicoasă pe Natalie Portman, dar mai ales din partea jurnaliştilor, ale căror ştiri şi cronici sunt mai citite dacă au ca subiect vreun star internaţional. Ce a frapat la cea de-a 65-a ediţie a Berlinalei este slaba calitate a filmelor cu vedete. Parcă s-ar fi înţeles...

Hulite la egalitate au fost Queen of the Desert, de Werner Herzog, şi Knight of Cups, de Terrence Malick. Împreună cele două filme i-au adus pe covorul roşu pe Nicole Kidman, James Franco, Christian Bale şi Natalie Portman. Că ne plac sau nu aceşti oameni, sunt câţiva dintre cei mai importanţi de la Hollywood. La Knight of Cups, cel puţin, jurnaliştii s-au îmbulzit la coadă cu o oră înaintea de începerea proiecţiei. Jurnalistul Cinemagia a ajuns cu 45 de minute înainte de film şi s-a temut sincer că nu va prinde un loc în sală. L-a prins, dar cu ce folos?

Knight of Cups este de fapt To the Wonder 2, o continuare stilistică perfect coerentă "narativ" a filmului lui Terrence Malick inclus în competiţia festivalului de la Veneţia în 2012 (datorită lui Ben Affleck, probabil) şi huiduit cu voluptate de jurnaliştii din sală.

Iată ce scriam în septembrie 2012, la câteva ore după premiera mondială a filmului: "To the Wonder te face să te întrebi ce s-a întâmplat cu Terrence Malick şi cum de un astfel de film, mai apropiat de arta video decât de cinema, şi-a făcut loc în competiţia festivalului de la Veneţia. To the Wonder putea fi cea mai mare surpriză plăcută din competiţie. Este o surpriză, dar n-am încadra-o la cele plăcute. Bineînţeles, 'drama' încă are şanse la Leul de Aur, pentru că juriul condus de Michael Mann nu ţine cont de huiduielile jurnaliştilor şi nici de cronicile uimite şi acordă premii după bunul plac."

Knight of Cups este câteva clase deasupra lui To the Wonder, pentru că de această dată Terrence Malick a avut inspiraţia de a porni de la o legendă antică: un cavaler din Est porneşte, la cererea tatălui său, în căutarea unei inestimabile perle. Doar că o singură înghiţitură luată dintr-o licoare îl face pe cavaler să cadă într-un somn adânc, dând uitării perla şi familia. Cu ajutorul acestei premise şi cu cel al lui Christian Bale, în rolul unui scenarist sau al unui regizor (e neclar) de la Hollywood, Malick arată cu degetul spre hedonismul din Cetatea Viselor, unde banul şi excesele par a fi luat locul artei în "rolul" legendarei perle. Numai că regizorul se foloseşte de aceleaşi cadre disparate şi de aceleaşi comentarii filozofice repetitive în voice over pentru a-şi transmite ideea.

Mult mai concret, dar prin nimic mai puţin dezamăgitor a fost Queen of the Desert al lui Werner Herzog, cu Nicole Kidman în rolul titular. Povestea exploratoarei şi diplomatei Gertrude Bell, datorită căreia harta Orientului Mijlociu arată astăzi aşa cum arată, are parte de o tratare glamour în viziunea lui Herzog. Cineastul german a fost mai interesat de poveştile de dragoste ale lui Bell decât de reuşitele ei politice, sugerând chiar, la un moment dat, că numai deziluziile amoroase au împins-o pe calea diplomaţiei.

Diferenţa dintre filmele premiate şi "mofturile" de la Hollywood a fost şi mai frapantă în timpul conferinţelor de presă. Dacă regizorii şi actorii celorlalte filme au preferat să discute pe larg problemele sociale ridicate de producţiile lor, în conferinţa lui Queen of the Desert s-a vorbit mai mult despre Nicole Kidman, că doar ea este starul şi nu Gertrude Bell. Printre declaraţiile divei s-au numărat şi veşnica gratitudine că Werner Herzog a lăsat-o să-şi ia copiii în deşert şi că i-a permis să iasă din zona de confort cu rolul lui Bell (crede-ne pe cuvânt, nu iese din nicio zonă de confort).

Pe larg despre Nobody Wants the Night, filmul lui Isabel Coixet cu Juliette Binoche în rolul principal, aici.