Regizorul iranian Mohammad Rasoulof nu va participa la Festivalul de Film de la Berlin la premiera filmului său There Is No Evil, ce rulează în principala secțiune competițională. Motivul este decizia guvernului iranian de a-i interzice cineastului în vârstă de 48 de ani să părăsească țara.
Rasoulof a spus joi publicației The Hollywood Reporter că Teheranul a refuzat să-i emită un pașaport, făcând imposibilă plecarea lui spre Berlin. Guvernul iranian i-a reținut pașaportul în 2017, după ce regizorul se întorcea de la Festivalul de Film de la Cannes,
unde drama semnată de el - A Man of Integrity - câștiga premiul cel mare al secțiunii Un Certain Regard. De altfel, drama A Man of Integrity a fost interzisă în Iran.
There Is No Evil prezintă patru povești interconectate despre măsura în care libertatea individuală poate fi exprimată într-un regim tiranic.Rasoulof a fost condamnat și la un an de închisoare pentru „propagandă împotriva republicii islamice”, o acuză adusă adesea intelectualilor și criticilor de către guvernul iranian. „Impunerea unor astfel de restricții arată cât se poate de clar natura intolerantă și despotică a guvernului iranian”, a scris Rasoulof în declarația trimisă publicației mai sus citate.
A Man of Integrity/Lerd/Un om integru, recompensat cu premiul Un Certain Regard la Festivalul de Film de la Cannes 2017, era o poveste despre principii și despre individ contra sistemului. Filmul turnat pe ascuns în Iran, ulterior interzis în această țară, aduce în discuție o temă fierbinte astăzi inclusiv în contextul local: corupția și omul aflat în conflict cu sistemul. Toate concluziile din film, de tipul „toți învață să se descurce, unii mai repede, alții mai încet” nu sunt străine nici românilor.
Lumea din Lerd/Un om integru - care aduce cu România anilor 1990 - nu este doar coruptă; autoritățile iau partea celor puternici, iar cine caută dreptatea se trezește singur împotriva unui sistem de alianțe. Integritatea personajului principal nu este un atu pe cât este mai degrabă o provocare: dacă va rezista sau nu într-un război asimetric. Cu câteva excepții, oponenții personajului principal acționează așa cum știm că fac toți corupții: aparent dornici să găsească o soluție, uneori cu zâmbetul pe buze, în realitate cu o indiferență crasă nu doar față de celălalt, dar și față de orice reguli ori principii.
Dincolo de critica împotriva sistemului - aplicabilă în multe alte țări - filmul critica Iranul: pe fundalul acțiunii principale, apar drame născute din intoleranță: o fetiță este exmatriculată din școală la cererea autorităților, numai pentru că nu are religia potrivită. O lumea în care intoleranța și încălcarea drepturilor este la ea acasă.
