Ruben Östlund a revenit anul acesta la Cannes cu o nouă satiră acidă la adresa condiției umane, Triangle of Sadness, film ce a și câștigat Premiul Palme d'Or. Dacă anteriorul său film, The Square, satiriza lumea artei, Triangle of Sadness are în centru lumea modei și pe cei 1% de oameni foarte bogați de pe glob.
Harris Dickinson și Charlbi Dean joacă rolul unui cuplu de bărbat și femeie, fiecare top-model, care vin de nicăieri și pentru care frumusețea este singurul lor bilet pentru o viață de lux (titlul filmului se referă la cuvântul pe care chirurgii esteticieni îl folosesc pentru un tratament cu Botox împotriva cutelor dintre ochi). Distribuția internațională cuprinde nume precum Woody Harrelson, Henrik Dorsin, Zlatko Buric, Iris Berben și Oliver Ford Davies.
Ideea filmului a venit de la soția regizorului, Susanna, fotograf de modă, explică Ruben Östlund într-un interviu cu THR. „Atunci când am întâlnit-o, am început să vreau să cunosc totul despre munca ei și despre industria de modă”.
„Și atunci am început să descopăr că frumusețea este o monedă de schimb. Știi, dacă ești născut frumos sau frumoasă, este ceva care te poate ajuta să crești în societate, chiar dacă nu ai bani sau educație. În mod special m-a interesat ceva ceea ce Susan (soția sa) mi-a spus despre modelele bărbați. Ei câștigă un sfert până la o treime din ceea ce câștigă femeile din lumea modei. Și ajung să manipuleze folosindu-se de bărbații homosexuali din lumea modei care doresc să se culce cu ei. Am vrut să stabilesc ca punctul de pornire a filmului să fie un cuplu de modele, bărbat și femeie, care au de-a face cu lumea celor bogați. Datorită femeii, care are mulți urmăritori pe Instagram, sunt invitați pe un iaht. Nava este condusă de un căpitan cu vederi marxiste jucat de Woody Harrelson. Naufragiați după o furtună, ajung cu toții pe o insulă pustie - modelele, câțiva miliardari și o menajeră. Menajera este singura care știe să pescuiască și să facă focul, și ajunge numărul unu în ierarhia insulei - practic ierarhiile au fost inversate. Iar bărbatul model ajunge să se culce cu menajera pentru un pește în plus. Aceasta este perspectiva materialistă asupra lumii, în care modul în care ne comportăm depinde de materialismul lumii din jurul nostru”, a explicat regizorul.
