Cronică

  • Bătălia de la Midway, despre eroi statuari

    15.11.2019 Articol Bătălia de la Midway, despre eroi statuari Prima impresie a fost că urmărim un remake la Pearl Harbor. Dacă e să-i credem pe fanii împătimiți ai filmelor de război, realizarea are mai multă acuratețe istorică (iar CGI și-a făcut mai bine treaba), însă tematica este aceeași: mai mult o lecție de istorie a Statelor Unite și mai puțin film istoric, ceea ce diminuează serios potențialul interes al publicului non-american. Ceea ce reușește filmul este veridicitatea reprezentării: protagoniștii, de la piloții avioanelor americane de atac, cei care au schimbat soarta războiului din Pacific, la figura amiralului Nimitz – experimentatul lider al Marinei, la analiștii serviciilor de informații Layton și Rochefort – cei care au interpretat corect interceptările comunicațiilor inamice, toți sunt personaje r... citeşte
  • Marea provocare: Le Mans ’66, circuitul perfect

    13.11.2019 Articol Marea provocare: Le Mans ’66, circuitul perfect În încercarea lor de a evita iureşul Frozen II, distribuitorii de film din România îngrămădesc în cinematografe şapte premiere într-o singură săptămână. Ar fi păcat ca, printre atâtea posibilităţi, să pierzi un film ca The Grand Challenge: Le Mans '66/Marea provocare: Le Mans ’66, un film ce explorează un emblematic moment din istoria curselor de maşini, dar şi prezintă convingător un conflict între mentalităţi diferite. Acţiunea începe în 1963, când o negociere de achiziţie eşuată între compania Ford, lider mondial în producţia de maşini, şi Ferrari, creatorul câtorva dintre cele mai celebre bijuterii pe patru roţi ale epocii, îl determină pe Henry Ford al II-lea să declare război total companiei italiene. Confruntarea nu se dă în tabelele... citeşte
  • Let It Snow: derdeluşul care ne împinge în atmosfera de Sărbători

    12.11.2019 Articol Let It Snow: derdeluşul care ne împinge în atmosfera de Sărbători Unul din cele mai întâlnite reproşuri în cronici este faptul că filmul recenzat nu aduce nimic original. Da, este firesc ca criticii să pretindă originalitate şi inovaţie, doar că publicul rareori o face şi exact aceasta e perspectiva din care explorăm Let It Snow, filmul de Sărbători lansat de Netflix vinerea trecută. Nu are nimic original şi poate că tocmai asta îl recomandă pentru o vizionare într-o seară liniştită, când nu vrem altceva decât să ni se confirme că "all is good in the world". Aici recomandările lunii noiembrie pe Netflix. Bazat pe colecţia omonimă de povestiri scrise de John Green, Maureen Johnson şi Lauren Myracle, Let It Snow ne arată ce se întâmplă într-un orăşel din statul american Illinois când peste acesta se abate o neobişnui... citeşte
  • Parasite: amuzant și înspăimântător

    11.11.2019 Articol Parasite: amuzant și înspăimântător Între comedie cu umor negru, dramă socială, tragedie și film psihologic, Parasite ar fi cel mai bine descris ca un film al absurdului. Dacă Parasite ar spune doar ceea ce arată sinopsisul, anume strania viclenie a unei familii de șomeri, tată, mamă, fiică, fiu (în oricare ordine) care - pentru a scăpa de viața în sărăcia unui subsol - pune la cale un plan de a profita de naivitatea unei familii bogate, am putea spune că e un film despre inechitatea socială din Coreea de Sud. Ba chiar ar face o propagandă foarte bună Coreei de Nord comuniste. Însă filmul nu alunecă în clișee: nu e doar un film social, după cum nu e nici numai o comedie: oricâte elemente comice ar avea, până la final în Parasite se va vărsa sânge, și deloc într-un mod previzibil. Am regăsit... citeşte
  • Maria, Regina României: film de televiziune, pe marile ecrane

    11.11.2019 Articol Maria, Regina României: film de televiziune, pe marile ecrane Regina Maria, așa cum o prezintă filmul, este o „regină a inimilor”: în vremurile tulburi de după Primul Război Mondial, luptă să aline suferințele oamenilor simpli (prin contrast cu un Ferdinand  distant și rece). Este anul 1919, imediat după încheierea Primului Război Mondial, iar chemarea ei pare să fie una de ambasador: unul care să repună România în drepturi și să o așeze pe harta Europei. Unde reușește filmul este redarea corectă a unor nuanțe istorice Frumoasă și dedicată, dar confruntată nu doar cu o lume a bărbaților - care o marginalizează în spiritul vremii - dar și cu distanța celor trei mari decidenți de la Paris, care urma să traseze granițele lumii, Regina (Roxana Lupu) reușește cu destoinicie să-i convingă pe conservatorii Llo... citeşte
  • Jocuri de putere/El reino, o radiografie seacă a corupţiei

    06.11.2019 Articol Jocuri de putere/El reino, o radiografie seacă a corupţiei Câştigătorul a şapte premii Goya (din 13 nominalizări) şi a peste 30 de premii internaţionale, Jocuri de putere/El reino este fără îndoială una dintre cele mai influente şi discutate producţii spaniole recente. Este, în acelaşi timp, un film al cărui scenariu, o verosimilă şi tensionată explorare a corupţiei, va forţa publicul din România la câteva binevenite comparaţii cu fauna noastră politică. Iată ce ne-a plăcut şi ce nu ne-a plăcut la acest film al lui Rodrigo Sorogoyen ce se lansează vineri în cinematografele din ţară. Antonio de la Torre (foto centru) este Manuel Lopez-Vidal, politician de provincie ce visează la o carieră în Madrid. Încă din prima scenă îl vedem înconjurat de colegii de partid la o masă festivă. Printre glume băieţeşti... citeşte
  • Terminator: Dark Fate şi sindromul „fix aşa, dar altfel”

    30.10.2019 Articol Terminator: Dark Fate şi sindromul „fix aşa, dar altfel” Se fac deja câteva filme de când franciza Terminator are parte de impresionante eforturi de resuscitare, eforturi care, cel puţin din punctul de vedere al publicului, aduc mai degrabă cu nişte zvâcnete neconvingătoare, dacă nu chiar a rigor mortis. Lucrurile nu stau (chiar) la fel cu Terminator: Dark Fate. Poate că unii fani ai filmelor originale îl vor respinge categoric, dar Dark Fate are câteva merite. Iată mai jos la ce ne referim. Probabil că ştim cu toţii acea listă cu cerinţe tembele ale clienţilor pentru copywriteri şi designeri, una dintre cele mai gustate (şi frustrante) fiind menţionarea unei reclame celebre şi pretenţia "fă ceva fix aşa, dar altfel". După ce au eşuat în repetate rânduri cu "altfel", producătorii francizei Terminator şi-au dat seam... citeşte
  • Jurnalul familiei -escu, o incursiune în biografia poporului român

    28.10.2019 Articol Jurnalul familiei -escu, o incursiune în biografia poporului român Cronică a civilizației urbane din România ultimului secol și studiu antropologic, Jurnalul familiei -escu este o călătorie hilară nu doar în etimologia numelor de familie (se știe că „-escu este cel mai întâlnit sufix onomastic) cât mai ales în lumea obiceiurilor și a apucăturilor românilor. Sub pretextul educării propriei sale fiice, regizorul Șerban Georgescu face o incursiune sinceră în propria genealogie, dar și în istorie, alături de mai mulți invitați (Toader Paleologu, Vintilă Mihăilescu, Ioana Pârvulescu, Mihaela Miroiu, Sorin Ioniță, Stelian Tănase). Încercând să își facă arborele genealogic, regizorul ajunge la concluzia că generația actuală este foarte favorizată față de generația părinților lui, care a fost foarte decepționată... citeşte
  • Între chin și amin, despre „experimentul Pitești”

    27.10.2019 Articol Între chin și amin, despre „experimentul Pitești” Un nou jurnal de închisoare politică, filmul Între chin și amin este un omagiu deținuților politici din perioada comunistă și un reminder că, deși trecută adeseori cu vederea, libertatea este o valoare de bază a omului. Protagonistul, arestat în ajunul căsătoriei, împreună cu fratele său, sub niște acuzații neclare, este aruncat în sistemul penitenciar al României anilor 1950 și supus la ceea ce rămâne în istorie ca „experimentul Pitești”. Filmul este o cronică corectă a perioadei: drama de la Pitești, unul dintre cele mai sinistre întruchipări ale represiunii comuniste, în care deținuții fanatici erau folosiți ca agenți de tortură împotriva deținuților obișnuiți sub conducerea unui personaj real, maleficul Eugen Țurcanu, fost legionar care ... citeşte
  • Zombieland: Rundă dublă, straniu de amuzant

    27.10.2019 Articol Zombieland: Rundă dublă, straniu de amuzant Primul film Zombieland (2009) a fost, asemenea lui Double Tap, o comedie năstrușnică și inteligentă care construia un univers credibil. Filmele lui Ruben Fleischer (Venom, Gangster Squad) au ca prioritate elementul de entertainment. Ceea ce se vede și la Zombieland 2, plus roluri memorabile, dialoguri și elemente de acțiune care sunt ceva mai inteligente decât în majoritatea filmelor de Hollywood. Deci, avem parte de un spectacol reușit, dar mai puțin de misiuni inteligente. Oricum, Double Tap aduce o schimbare bună față de norma blockbusterelor din ultimul deceniu. Începând la 10 ani de la evenimentele din Zombieland, noul film începe atunci când Columbus (Jesse Eisenberg), Tallahasee (Woody Harrelson), Wichita (Emma Stone) și Little Rock (Abigail Breslin) se mută î... citeşte
  • The Addams Family – excentricitate și umor negru în doze moderate

    24.10.2019 Articol The Addams Family – excentricitate și umor negru în doze moderate Printre sequel-uri și remake-uri Disney, aventuri cu animale de tot felul, printre nestematele Pixar și amuzantele titluri Illumination Studios, și-au făcut loc pe marile ecrane și membrii excentrici, misterioși și înspământători ai familiei Addams. The Addams Family a avut parte de numeroase adaptări, însă niciuna recentă și niciuna sub formă de lungmetraj animat, așa că cei de la MGM au considerat că este momentul să relanseze această marcă a culturii pop. Prin decor și tipul de familie aflată în centrul acțiunii (cu interese macabre și puteri supranaturale), animația te duce cu gândul la Hotel Transylvania, producția de succes a lui Genndy Tartakovsky. Însă, chiar dacă are o poveste rezonabilă, adaptată vremurilor moderne, și unele momente amuzante, ... citeşte
  • Paradise Hills, poveste onirică, pe un sâmbure de dramă socio-politică

    24.10.2019 Articol Paradise Hills, poveste onirică, pe un sâmbure de dramă socio-politică Emma Roberts joacă rolul lui Uma, o tânără bogată care refuză să se mărite cu logodnicul ei sărac. Ea se trezește în Paradise Hills, trimisă acolo de către mama ei în toiul nopții, unde se întâlnește cu Ducesa (Milla Jovovich), cea care prezidează acest centru de reabilitare, în SF-ul distopic omonim, în premieră pe marile ecrane. Uma își găsește două prietene, pe Yu (Awkwafina) și pe Chloe (Danielle Macdonald), care plănuiesc să scape împreună din acest loc bizar, unde sunt forțate să stea în posturi ciudate urmărind filme de propagandă.  „Paradise Hills” e pe o insulă plină de verdeață, însă tocmai izolarea acestuia este un indiciu clar că ceva nu este în regulă pe această presupusă oază. Uma strigă să fie lăsată afară dintr-o ca... citeşte
  • O aplicaţie de coşmar: premisa filmului face toți banii

    24.10.2019 Articol O aplicaţie de coşmar: premisa filmului face toți banii La o petrecere de absolvire a liceului, câțiva prieteni care beau bere împreună își propun să încerce o aplicație stranie pentru mobil: una care spune cât mai are fiecare de trăit în filmul Countdown, în premieră pe marile noastre ecrane. Aplicația stârnește un val de entuziasm, până când una dintre fete, Courtney (Anne Winters), vede că ar mai avea numai trei ore de trăit... Atunci când ea refuză să urce în mașină cu Evan (Dillon Lane), iubitul ei care a consumat alcool, aplicația lansează un avertisment „user agreement broken”, și ceva întunecat și nevăzut se aruncă asupra tinerei care moare atunci când numărătoarea ajunge la zero... Aceasta este introducerea, după care imediat scenaristul-regizor Justin Dec intră în domeniul poveștii propri... citeşte
  • Arest, un film necesar: ilustrează aspecte ale comunismului ce nu trebuie uitate

    20.10.2019 Articol Arest, un film necesar: ilustrează aspecte ale comunismului ce nu trebuie uitate La  treizeci de ani de la căderea regimului comunist, Arest - în regia lui Andrei Cohn - este o nouă incursiune în tenebrele ceauşismului. Inspirat cu o anumită largheţe din cazul dizidentului Gheorghe Ursu, unul dintre puţinele cazuri de dizidenţi torturaţi şi ucişi în închisoare din ordinul autorităţilor comuniste, filmul face o mărturie necesară generaţiilor care nu au trăit înainte de 89: da, comunismul omora oameni, inclusiv la propriu. Filmul începe cu o plajă de nudişti pe fundalul unui peisaj industrial, apoi continuă integral în interiorul dezolant al unui arest de miliţie din anii '80; filmul putea fi aproape la fel de bine şi o piesă de teatru. Un dizident - Dinu (Alexandru Papadopol) - este pus împreună cu torţionarul său - Vali (Iulian Poste... citeşte
  • Deva, un studiu de personaj

    20.10.2019 Articol Deva, un studiu de personaj În filmul Deva, în premieră pe marile noastre ecrane, regizoarea Petra Szöcs transpune experienţele ei din viaţa reală cu o fetiţă care suferă de albinism, avute în oraşul eponim. Deva, debutul în lungmetraj al regizoarei, a avut premiera la cea de-a 75-a ediție a Festivalului de Film de la Veneţia.  Deva este un studiu de personaj al unei adolescente albinoase, Kato (Csengelle Nagy), care trăieşte într-un orfelinat din orașul Deva. Filmul începe cu o secvenţă de documentar din viaţa fetiţei de trei ani care i-a inspirat regizoarei povestea: „M-am născut într-un cimitir”, notează aceasta, dar ca şi personajul central, ideea rămâne o enigmă până la final. Povestea, atât cât există, priveşte sosirea unei noi tinere îngrijitoare voluntare, Bogi (B... citeşte
  • Maleficent: Mistress of Evil. Cine e, de fapt, „Suverana Răului”?

    18.10.2019 Articol Maleficent: Mistress of Evil. Cine e, de fapt, „Suverana Răului”? Maleficent: Mistress of Evil există, cel mai probabil, datorită succesului la box-office al predecesorului, din 2014, iar realizatorii au avut ca sarcină să inventeze de la zero un al doilea capitol al unei poveşti încheiate cu bine în primul film. Pe măsură ce frumoasa Aurora (Elle Fanning) şi prințul Phillip (Harris Dickinson) se pregătesc de nuntă, temuta Maleficent este invitată la Ulstead pentru a-i întâlni pe părinţii mirelui şi a pregăti relaţiile diplomatice. Cei doi tineri văd căsătoria ca pe o punte între regatul oamenilor şi cel al fiinţelor magice, care trăieşte sub protecţia Aurorei şi lui Maleficent. Problema este că mama lui Phillip, Regina Ingrith (Michelle Pfeiffer), este o arogantă care o vede pe Maleficent şi lumea ei magică drept o p... citeşte
  • Pain & Glory, unul dintre cele mai bune filme din cariera lui Pedro Almodóvar

    18.10.2019 Articol Pain & Glory, unul dintre cele mai bune filme din cariera lui Pedro Almodóvar Autobiografic prin natura sa dar nu şi prin detalii, filmul Pain , al regizorului spaniol în vârstă de 70 de ani Pedro Almodóvar, este opera unui om care îşi face retrospectiva vieţii, cu un amestec percutant de regret, amintire şi de uşurare. Rezultatul este unul dintre cele mai bune filme din îndelungata lui carieră. Cu tot aerul sumbru, Pain and Glory are parte şi de umorul ludic al lui Almodóvar, şi de fascinaţia acestuia pentru absurd. Dacă vă plac filmele lui anterioare, printre care Hable con ella (câştigător de Oscar) şi Todo sobre mi madre, Pain & Glory vă va oferi câteva din elementele autobiografice pe care cu siguranţă le cunoaşteţi. Antonio Banderas, într-un rol subtil şi puternic, joacă rolul lui Salvador Mallo, un regizor madrilean a... citeşte
  • Documentarul Fata de aur: durerea din spatele unei medalii

    16.10.2019 Articol Documentarul Fata de aur: durerea din spatele unei medalii 21 septembrie 2000, Jocurile Olimpice de la Sydney. Întreaga Românie stă cu ochii pe televizoare la competiţia de gimnastică. Aceasta se termină cu cea mai mare victorie a României înregistrată vreodată: aur pentru Andreea Răducan, argint pentru Simona Amânar, bronz pentru Maria Olaru. Într-o perioadă când România avea prea puţine motive de bucurie, momentul a avut o semnificaţie aparte, devenind o validare pe scară globală a valorii unor gimnaste, valoare ce se întindea ca o umbrelă peste întreaga ţară. Dar câteva zile mai târziu pentru Andreea Răducan începe coşmarul... Fata de aur participă în competiţia românească la Festivalul Astra din Sibiu. Din 26 septembrie, filmul este disponibil pe platforma HBO Go Documentarul Fata de aur, în regia jurnalişt... citeşte
  • Pisica Verde: o investigație detectivistică și depoziții lungi, meditative

    15.10.2019 Articol Pisica Verde: o investigație detectivistică și depoziții lungi, meditative Filmul Pisica Verde ne oferă ocazia întâlnirii cu unul dintre frumoasele texte ale dramaturgei născute la Brașov Elise Wilk, reprezentantă a minorității germane din România, autoarea a 16 piese traduse în zece limbi, majoritatea textelor ei find montate în teatre de stat din țara noastră. Personajele acestei piese au între 16 şi 19 ani. Acţiunea se petrece în zilele noastre, într-un cartier mărginaş al unui oraş de provincie. Protagoniștii sunt, așadar, adolescenți. Care au nevoie să fie acceptați, iubiți. Care au nevoie să se elibereze dintr-un prezent pe care îl consideră de nesuportat. Adolescenți care evadează adesea în lumea propriilor gânduri. Cel mai adesea o face Dani. Imaginația lui dă naștere personajului din titlu, a cărei apariție face ca ... citeşte
  • Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole: observatorul neutru

    14.10.2019 Articol Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole: observatorul neutru Documentarul Emigrant Blues: un road movie în 2 ½ capitole e o călătorie dus-întors alături de imigranți români din Spania. În prima parte, camera realizatorilor Claudiu Mitcu și Mihai Mincan e un observator neimplicat al drumului lung cu autocarul pe care îl fac o serie de români. Aceștia fac o navetă de peste 50 de ore pentru a lucra în Spania. Oamenii sunt surprinși dormind, vorbind despre ceea ce își doresc. Viața lor a devenit un drum continuu. E clar că motivul plecării a fost o viață mai bună. Nu există personaje principale, nu există testimoniale, oamenii aceștia sunt un personaj colectiv, față de care realizatorii nu arată compasiune, cărora abia dacă le dau voce, ci ne informează despre periplul lor în mod neutru. Camera de filmat se substituie u... citeşte
Articole 361 - 380 din 1595
jinglebells