Cronică

Ratacita si atat
22.12.2006 Initiativa laudabila din partea jumatatii regizorale feminine a familiei Coppola, Marie Antoinette se vrea o incercare de a restabili adevarul despre viata reginei decapitate pentru tradare in 1793. Filmul se bazeaza (nu foarte atent) pe una dintre cele mai celebre si recente biografii ale reginei, "Marie Antoinette: A Journey", a Antoniei Fraser, cunoscuta pentru abordarea intelegatoare privind personalitatea atat de dezbatuta a reginei. Problema cu ultima drama feminina a Sofiei Coppola este ca arata ca o docudrama din care comentariile inteligente ale expertilor au fost inlaturate cu grija. Coppola ne copleseste cu dansuri, decoruri luxuriante, ospete fabuloase si toalete nemaivazute, dar in spatele lor adevarata poveste a Mariei Antoaneta capata insusiri fantomatice, stravezii. E frus... citeşte
Dragoste franco-romana
15.12.2006 Este decembrie, prin urmare pe marile ecrane trebuie sa dea navala comediile romantice, animatiile si filmele de Craciun. Je vous trouve très beau, debutul regizoral al (pana acum) scenaristei franceze Isabelle Mergault, este un film care ar trebui sa ne intereseze in mod deosebit: in rolul principal apare romanca Medeea Marinescu. Aproape deloc cunoscut in Romania, filmul a facut furori in Hexagon la inceputul lui 2006. "Je vous trouve très beau" (tradus la noi Va gasesc fermecator) a avut in doar trei luni aproape patru milioane de spectatori. Drept comparatie, unul dintre cele mai de succes filme de pe marile ecrane franceze anul acesta a fost "Diavolul se imbraca de la Prada", cu "doar" doua milioane de bilete vandute in doua luni, dupa care a disparut din cinematografe.Ce i-a facut pe... citeşte
Swinging in the snow/sand...
08.12.2006 Sub titlul oarecum anost si ambiguu de Vacanta se ascunde ultima comedie romantica semnata Nancy Meyers ("What Women Want", "Something gotta give"), despre depresiile de sarbatori, relatii si cat de greu e sa le pastrezi, barbatul ideal si vieti complicate, dar care se pot descurca si aranja de minune in numai doua saptamani. Excelenta potriveala intre timing-ul lansarii (inca un sincron Romania-restul lumii cu aceasta ocazie), subiectul filmului si actorii folositi, combinatie care dovedeste inca o data ca Nancy Meyers stie foarte bine ce se doreste de la un film si, la fel de important, cand anume se doreste. Cine stie, poate ca ea a scris scenariul cu un scop foarte bine definit in minte, pentru ca "The Holiday" a reusit probabil sa micsoreze rata sinuciderilor din luna decembrie si ... citeşte
Propunerea
06.12.2006 Pe la sfarsitul secolului 19, in plina colonizare a Australiei, Charlie Burns (Guy Pearce) si fratele sau mai tanar Mike (Richard Wilson), dupa cateva runde de impuscaturi cu oamenii legii, sunt capturati, si Capitanul Stanley (Ray Winstone) vine cu o propunere. Ori Charlie il omoara pe Arthur (Danny Huston), cel de-al treilea frate si cel mai nociv element infractional din regiune, ori Mike primeste streangul pe post de cadou de Craciun. Din acest punct si pana la final, Nick Cave(la a doua colaborare cu regizorul John Hillcoat, dupa Ghosts…of the Civil Dead), in scenariul sau la The Proposition, asterne destule secvente demne de rating-ul R aplicat de MPAA, ca sa fie clar ca elemente atractive exista in filmul lui.Avem de la o sfichiuire pe linia patentata de Passion of the Christ pana ... citeşte
Kaufman forsterizat
04.12.2006 Intr-o buna zi, Harold Crick (Will Ferrell), un plictisit/plictisitor inspector al Fiscului, isi da seama ca este creatia unei romanciere. Razvratindu-se impotriva ideii unui destin predeterminat si incontrolabil, Harold porneste in cautarea "creatoarei" sale pentru a o implora sa-l elibereze in loc sa-l ucida, asa cum aceasta are de gand. Aceasta cautare, in care este ajutat de profesorul de liberatura Jules Hilbert (Dustin Hoffman), il face sa descopere placerea de a trai si sa se indragosteasca de o frumoasa patiserita, Ana (Maggie Gyllenhaal). Si sa moara. Sau nu. Acest amestec de realitate si fictiune (foarte potrivit titlul romanesc, Mai mult decat fictiune), transforma filmul lui Marc Forster (Finding Neverland) intr-un film condamnat la comparatia cu creatiile scenaristului Charli... citeşte
Casino Royale
27.11.2006 S-a dus eroul suav si cizelat care era James Bond in precedentele sale iesiri pe ecran, preocupat sa nu-si sifoneze costumul in timp ce salva lumea de megalomanii sai adversari si folosind tot felul de gadget-uri ultrasofisticate (conceptul de product placement s-a dezvoltat practic cu franciza). La fel cum Nolan, anul trecut, stergea cu buretele tot ce Burton facuse bine si Schumacher nenorocise in materie de Batman, tot asa Martin Campbell (care mai are un reviriment al seriei Bond la activ cu Goldeneye) reviziteaza creatia lui Ian Fleming, iar liftingul ii iese cu mult mai mult succes. In 2006 lumea isi prefera eroii brutali, lipsiti de prea multe maniere (sigur, cateva trebuie sa existe, cu precadere fata de sexul opus) si cat mai cool, unde cool nu inseamna pastrarea cumpatului si c... citeşte
CANDY, placerea unei dupa-amieze extravagante
24.11.2006 Prezent la Festivalul de la Berlin de anul acesta, Candy a adus si in cinematografele noastre un scenariu cu foarte multa poezie; si cel putin o imagine care o sa va surprinda estetic: cea a casei lui Dan (Heath Ledger) si a lui Candy (Abby Cornish) cu peretii pictati in intregime cu versuri si mesaje haotice. Povestea s-ar putea rezuma in cateva randuri: un australian- Heath Ledger in rolul lui Dan se indragosteste de Candy si, in acelasi timp, devine dependent de heroina. Abbie joaca rolul unei Candy frumoase si cu trairi foarte intense, dar incapabile sa faca alegeri corecte- si asta pe fondul unor conflicte vechi, nesolutionate, cu mama ei. Astfel, Candy se transforma treptat din pictorita in persoana dependenta de droguri, prostituata si pacienta unui sanatoriu de boli ner... citeşte
Step Up
16.11.2006 Deloc rupt de formula filmului de dans, gen ‘Save the Last Dance’ (acelasi Duane Adler ca scenarist) sau ‘You Got Served‘ (R&B si hip-hop pe OST), debutul in cinema a Annei Fletcher (coregrafa de meserie, cu ‘Bring It On’, ‘Down with Love’, ‘Ice Princess’ prin CV) reuseste sa se detaseze de concurenta prin casting reusit si numere muzicale ce imbina baletul cu rap-ul, dar bate pasul pe loc in rest. Step Up incepe ca ‘8 Mile’, cu imaginea ghetoului in care traieste Tyler Gage (Tatum, in voga dupa ‘A Guide to Recognizing Your Saints’), tanar, furios, fara respect pentru autoritate si continua ca ‘Save the Last Dance’ cu o schimbare de mediu in viata personajului, trimis de justitie sa munceasca in serviciul comunitatii, la liceul de Arta pe care il vandalizase dupa o petrecere dintr-un club... citeşte
Tara ororilor
10.11.2006 Ce stie Terry Gilliam sa faca cel mai bine? Tocmai sa ia unele tabu-uri si sa le arunce in forta pe ecran, izgonindu-si spectatorul intr-un univers anarhic, al carui singur zeu este el, "capitanul haos", dupa cum bine a fost poreclit. Regizorul nu se dezminte de la spiritul sau imprevizibil in filmul "Tideland", tradus la noi "Tara minunilor", unde exploreaza (si desfiinteaza) un univers al copilariei distorsionat, populat de monstri si imbibat de nebunie. Gilliam a declarat ca "Tideland" este despre hotararea copiilor de a rezista intr-o lume care s-a obisnuit sa-i perceapa ca pe niste victime neajutorate. Asa si este: filmul are drept personaj principal o fetita de zece ani, Jeliza-Rose (Jodelle Ferland, uimitoare), alungata de regizor intr-un teritoriu ostil, total impropriu dezvolta... citeşte
Cine sapa groapa altuia...
06.11.2006 "Space... the final frontier" era tagline-ul unui vestit serial SF cu o la fel de vestita nava, hotarata sa exploreze "strange new worlds". Inlocuiti "space" cu "mafia" si veti obtine rezumatul ultimului film al lui Martin Scorsese, "The Departed" sau, mai pe romaneste, "Cartita". Regizorul continua monologul lui Jean-Luc Picard si "boldly goes where no one has gone before", sapand in strafundurile lumii mafiotilor. Rezultatul? Un film antrenant si complet, cu un final extrem de... eficient. Si as putea baga mana in foc ca cel putin zece ani de acum inainte regizorul va sta departe de aceasta "terra cognita", explorata, reexplorata si cartografiata in cele mai mici detalii in "Mean Streets", "Goodfellas", "Casino" si mai noul "Gangs of New York". Cu "The Departed", Scorsese revine la lume... citeşte
BORAT!
03.11.2006 Borat Sagdiyev, vedetă tv din Kazahstan, este trimis în misiune în America. Scopul: aducerea luminii civilizaţiei americane în Kazahstanul uitat de lume. Coleg de călătorie: Azamat Bagatov, producător al emisiunii lui Borat. Ce urmează este o comedie dementă despre apucăturile locuitorilor din Kazahstan (alergarea simbolică a evreilor, concursul naţional de băut urină de cal, brânza produsă din lapte de femeie) dar şi una dintre cele mai acide satire (dureros de adevărate, pentru că marea majoritate a întâmplărilor din film sunt înscenate, nu jucate), la adresa Americii. Care America, văzută prin ochii inocenţi ai vedetei kazahstaneze este un tărâm unde curg lapte şi miere. Şi ţara Pamelei Anderson, de care Borat se îndrăgosteşte şi căreia intenţionează să-i ceară mâna. Şi vajinul. Deci fi ... citeşte
Dulce, nu prea dulce
14.10.2006 Am inceput sa urmaresc noul film al lui Brian De Palma, “TheBlack Dahlia” (tradus prea poetic la noi “Dulcele sarut alDaliei”), cu imaginea afisului in minte (cel cu firul de sange).Intunecat, misterios, socant, de o violenta subtila, rauprevestitoare, afisul este probabil unul dintre cele mai reusitede anul acesta. Si este perfect pentru acest film, un adevaratfilm-clovn, prea colorat si strident ca sa fie noir, asa cum iiplace regizorului sa afirme.Alambicata si arborescenta, intriga filmului se invarte in jurulunei crime si a celor doi detectivi insarcinati s-o rezolve. Candcorpul oribil mutilat al actritei Elizabeth Short (Mia Kirshner)este descoperit, politistii Bucky Bleichert (Josh Hartnett) siLee Blanchard (Aaron Eckhart) trebuie sa afle cine este asasinul.Nu dupa mult timp, cei do... citeşte
Cat de dulce este sarutul Daliei?
13.10.2006 Am inceput sa urmaresc noul film al lui Brian De Palma, "The Black Dahlia" (tradus prea poetic la noi "Dulcele sarut al Daliei"), cu imaginea afisului in minte (cel cu firul de sange). Intunecat, misterios, socant, de o violenta subtila, rau prevestitoare, afisul este probabil unul dintre cele mai reusite de anul acesta. Si este perfect pentru acest film, un adevarat film-clovn, prea colorat si strident ca sa fie noir, asa cum ii place regizorului sa afirme. Alambicata si arborescenta, intriga filmului se invarte in jurul unei crime si a celor doi detectivi insarcinati s-o rezolve. Cand corpul oribil mutilat al actritei Elizabeth Short (Mia Kirshner) este descoperit, politistii Bucky Bleichert (Josh Hartnett) si Lee Blanchard (Aaron Eckhart) trebuie sa afle cine este asasinul. Nu dupa m... citeşte
Diavolul se îmbracã de la Prada
08.10.2006 Ce poate fi interesant la un film despre o începãtoare şleampãdã (Anne Hathaway) care ajunsã în epicentrul modei (adicã la revista Runway) este terorizatã de o şefã-dictator într-ale bunului gust (Meryl Streep) şi devine, de voie de nevoie, la fel de űber-trendy ca toţi cei din jurul ei? Ei bine, destul de multe. Surprinzãtor de multe, sincer sã fiu. Ecranizarea lui David Frankel dupã romanul lui Lauren Weisberger are marele merit de a schimba şi perspectiva, şi centrul de atenţie şi tonul în care este sunt povestite aventurile lui Andy (sunã a nume de bãiat dar aşa o chemã pe protagonistã) printre piscurile olimpiene ale modei. Cartea, autobiograficã, deh, era centratã pe începãtoarea torturatã de o şefã tirannicã şi inumanã ale cãrei pretenţii, ifose şi proaste dispoziţii cauzau grãm... citeşte
You, me and Dupree
05.10.2006 E o regula a scenaristicii care spune ca pe tot parcursul filmului e important (a se citi ‘vital’) ca personajul principal sa sufere o transformare, sa se schimbe intr-un anumit fel, fie el pozitiv sau negativ, astfel incat modul in care il percepem cand soseste genericul final sa fie altul decat in primele minute ale proiectiei, taman transformarea asta constituind esenta povestii, motivul pentru care personajul parcurge suita de pasi programata de scriitor in scopul de a prinde audienta.E la fel de important insa (tot din punctul de vedere al teoreticienilor problemei) ca, in bifarea cerintei de mai sus, sa nu cazi in pacatul cliseului, ceva ce Hollywood-ul nu respecta cu strictete, mai din inabilitatea de a scoate scenarii reusite pe banda rulanta, mai din imboldul de a juca la sigur, ... citeşte